Invidia
Evident că vor exista mereu persoane dubioase capabile să emită diverse aberații și enormități, dar și minți înguste care să asculte și să creadă tot ce aud. Chiar dacă ar trebui să mă afecteze atitudinea acestora, am decis să nu mă interesez de ei. Primesc adesea informații despre ce se spune, pentru că eu am alte preocupări decât ale lor, și aș putea să arăt lumii cine sunt aceștia cu dovezi concrete pe care le și detin, pentru că este unul din defectele mele să adun dovezi pe care să le am la îndemână oricând, dar când chiar mă pregăteam să încep să demarez o astfel de campanie, am primit în vizită o prietenă care mi-a spus: ” – Dana, dar timpul tău este atât de prețios! tu ai activități elevate, chiar nu merită să le dai atenție. Cine vrea să creadă ce spun alții, o va face oricum chiar dacă tu vei spune altceva.” – mi-am dat seama că atunci chiar cobor la nivelul lor și nu ar fi onorabil.
Conștienți de faptul că printr-o discuție cinstită nu pot să-i înfrunte pe cei valoroși, nulitățile recurg la fel de fel de metode necinstite. De obicei, bârfele spun multe despre bârfitori, și anume că undeva în adâncul sufletului ei sunt invidioși pe persoana care o bârfesc.
Dar de unde vine invidia, v-ați întrebat voi oare? Invidia vine din neputință, din frustrare, din necunoștință, din negura sufletului unui om neîmplinit. Un om deștept nu poate să fie invidios, pentru că el știe că poate să facă orice își dorește dacă vrea, dar preferă originalitatea. Invidia produce mult rău, atât persoanei care este cuprinsă de ea, cât și celor care sunt invidiați. Ograda vecinului a fost, de când lumea, mai interesantă pentru român decât propria ogradă și tot ceea ce se află acolo este un motiv de ranchiună. Un om împăcat cu sine,cu un moral sănătos, nu are timp de prostii, să distrugă liniștea și să intrige oameni necunoscuți.
În ultima vreme asist cu mâhnire cum astfel de indivizi invidioși au creat un grup prin care nu fac altceva decât să stea la pândă și să vâneze greșelile altora care muncesc. Mie milă de ei. Sincer, mie tare milă. Cât de gol trebuie să fii în suflet și în gândire, ca să-ți consumi timpul tău prețios urmărind pe altul și născocind fel de fel de scenarii care mai de care mai bombastice pentru ați aduna aliați. Trebuie să nu dezminți așteptările celor din jur, trebuie să fii mereu informat, mereu pus la punct cu ultimele știri, și dacă nu le ai, atunci, nicio problemă,le inventează. Prea puțini sunt cei ce le mai verifică! Astfel că ajungi la cea mai evoluată etapa a bârfei, anume la povestile imaginare, dar care sa se potrivească aidoma unor manuși persoanelor despre care tocmai vorbești. Si, brusc, subiectul începe să aibă o valoare, pentru că la români, senzaționalul are mare priză la auditori.
Chiar mă uitam, ce rating are o emisiune de scandal în care este invitat Florin Salam, sau Adrian Minune, sau Nicolae Guță,… este covârșitoare față de o emisune culturală moderată Emil Hurezeanu , sau Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, și mulți alții ca ei. Oamenii nu mai citesc, nu se mai informează, ci așteaptă și se mulțumesc cu informația pe care o preiau fără a o verifica, dar și mai grav este că o predau și mai departe modificând-o și ei la rândul lor.
Diferența dintre ceea ce ești și ceea ce îți dorești să fii, este ceea ce faci.
sau Was ich nicht weiß, macht mich nicht heiß – Ce nu știu, nu mă înfierbântă. (nu mă enervează)